Arterele coronare sunt vasele care hrănesc mușchiul inimii (miocard). Îngustarea (stenoza) sau închiderea (ocluzia) acestor vase duce la suferinţa mușchiului inimii până la moartea unei părţi din miocard (infarct).
Arterele coronare bolnave pot fi tratate chirurgical, operaţia fiind denumită bypass aorto-coronarian sau pontaj aorto-coronarian. În cadrul acestei intervenţii se ocolește zona de stenoză sau ocluzie a vasului cu ajutorul unor conducte biologice (grefon) – artere sau vene recoltate de la pacient de la nivelul unor zone care pot funcţiona în lipsa lor.
Operaţia de bypass se poate realiza astfel:
Grefoanele care se utilizează pentru bypass pot fi artere sau vene, acestea din urmă având o rată de închidere mai mare decât arterele. Din acest motiv avem tendinţa de a folosi arterele în mod frecvent. Grefoanele arteriale utilizate sunt ambele artere mamare interne (care se găsesc pe suprafaţa interioară a toracelui) sau arterele radiale (care sunt localizate la nivelul antebraţului; acestea se utilizează de la nivelul membrului dominant).
În cazul în care numărul de bypass-uri necesare este limitat la unul, maximum două, iar unul dintre ele este la nivelul arterei interventriculare anterioare a inimii (descendenţă anterioară), intervenţia se poate efectua și prin abord minim intercostal (submamar) sau prin mini-sternotomie. Incizia nu depășește 8-12 cm, în timp ce abordul clasic presupune o incizie care se efectuează prin tăierea sternului pe mijloc (sternotomie mediană), în acest caz incizia având o lungime de 15-22 cm. În afară de avantajul estetic, intervenţia mini-invazivă are avantajul duratei mici de spitalizare (3-4 zile), dar și al unei recuperări post-operatorii de scurtă durată (10 zile). Intervenţia se efectuează obligatoriu pe cord bătând.
În cadrul Cardiac Center, se operează și complicaţiile infarctului miocardic. Astfel, pe lângă efectuarea bypass-urilor aorto-coronariene necesare, se corectează și eventuala insuficienţă mitrală ischemică, se rezecă anevrismele sau pseudo-anevrismele ventriculului stâng și se închide defectul de sept interventricular post-infarct.
Revascularizarea miocardică prin angioplastie coronariană reprezintă o procedură sigură, cu un procent mare de succes și complicaţii reduse.
În serviciul nostru sunt folosite în mod curent, cu indicaţii precise, stenturile farmacologic active de ultimă generaţie, care au demonstrat un beneficiu important pentru reducerea riscului de reîngustare a vasului tratat. În cazuri speciale, sunt utilizate catetere cu balon care eliberează medicamente antiproliferative în peretele vasului în caz de reobstrucţie a stenturilor implantate anterior sau de boală a vaselor mici.
O atenţie deosebită este acordată pacienţilor cu diabet zaharat și celor care au fost supuși intervenţiei de bypass aorto-coronarian. Pacienţii care suferă de diabet zaharat au boli vasculare difuze în mai multe organe pentru care primesc tratament specific, multidisciplinar, având ca rezultat tratarea bolii pe diferite segmente vasculare.
Pacienţii care au suferit deja un bypass cardiac găsesc în angioplastia coronariană un real ajutor în cazul bolii obstructive a vaselor utilizate pentru bypass, evitând riscul reintervenţiei chirurgicale, care ar putea produce complicaţii mai mari. Chiar și pacientul octogenar, care suferă de boala coronariană severă, și care are, de asemenea, boli asociate ce presupun un risc vital ridicat în cazul intervenţiilor cardio-chirurgicale clasice, poate fi tratat prin intervenţii endovasculare. Cea mai complexă intervenţie este cea prin care se implantează percutanat o noua valvă aortică în cazul stenozei (îngustării) aortice.