Call center 021.9983

Program L-V:8-20 / S:8-15

Coronarografie

Coronarografia este singura procedură de diagnostic care permite verificarea cu exactitate a condiţiei arterelor coronare (vasele care alimentează inima) și depistarea eventualelor îngustări (stenoze) care pot compromite fluxul de sânge al mușchiului cardiac (ischemie) și cauza durere toracică (angină) sau infarct miocardic.

Întrebări frecvente

Este necesară internarea pentru procedura de coronarografie?

Da, sunt necesare 24 de ore de spitalizare.

Coronarografia este o procedură dureroasă?

Nu, deoarece se realizează sub anestezie locală (în principal, în zona inghinală sau în zona radială – încheietura mâinii), pacientul fiind conștient pe toată durata procedurii.

Ce investigaţii și indicaţii sunt necesare înainte de efectuarea unei coronarografii?
  • consultaţie cardiologică
  • ecografie de cord
  • analize uzuale de sânge
  • radiografie de torace

Se indică pacientului să nu consume alimente și lichide în ziua în care se efectuează procedura.
De asemenea, nu este permisă purtarea ochelarilor de vedere, a brăţărilor și a lacului de unghii în timpul desfășurării procedurii.

Ce se întâmplă dacă sunt alergic la substanţa de contrast?

Dacă pacientul este alergic la substanţa de contrast, timp de 3 zile înaintea procedurii i se va administra un tratament pe bază de corticosteroizi și antihistaminice – numit desensibilizare.

Cum și unde se efectuează coronarografia?

Procedura se efectuează în laboratorul de angiografie, un ambient steril dotat cu aparatură specială (angiograf) ce folosește raze „X”.

angiograf

Pacientul este așezat pe patul special în poziţia întins și acoperit cu un câmp steril, care lasă descoperită doar zona inghinală dreaptă (sau stângă) sau zona radială, unde se efectuează anestezia locală. Ulterior, se introduce o canulă în artera femurală/radială prin care se introduc catetere (dispozitive lungi specifice, asemănătoare unor fire), care sunt împinse către coronare. În interiorul acestora se injectează substanţa de contrast, care se folosește pentru evidenţierea coronarelor.

La finalul examinării, se va înlătura cateterul și se va face o presiune pe zona puncţionată timp de 20 de minute, urmând a se pansa zona cu un pansament strâns, pe care pacientul va trebui să îl păstreze până în ziua următoare. Până în acel moment, pacientul va trebui să rămână în pat, în poziţia întins, fără să miște piciorul sau mâna unde s-a realizat puncţia. A doua zi, după vizita medicului, pacientul poate începe o mobilizare prudentă, urmând a fi externat în următoarele ore.

Coronarografia este o examinare periculoasă?

Înaintea efectuării procedurii de coronarografie, pacientului îi este adus la cunoștinţă faptul că acest tip de procedură este o investigaţie invazivă și, ca atare, nu este lipsită de riscuri, deși acestea sunt foarte mici. De asemenea, i se va cere pacientului să semneze un acord pentru această examinare.

Complicaţiile sunt legate de condiţia generală de sănătate a pacientului, vârsta înaintată, severitatea bolii coronariene și posibila prezenţă a comorbidităţilor. Cele mai frecvente complicaţii sunt: apariţia de vânătăi, hemoragie sau pseudo-anevrism în zona puncţiei. Alte complicaţii rare pot fi cele generate de reacţia alergică la substanţa de contrast utilizată în timpul examinării.

Cine are indicaţie pentru coronarografie?

Coronarografia este o examinare care trebuie indicată de către medicul cardiolog. În baza testelor de diagnostic și a simptomelor indicate de pacient, acesta decide dacă există indicaţie pentru procedura de coronarografie.

Ce se întâmplă dacă coronarografia indică o boală coronariană?

Există trei tipuri de tratament și anume:

  • tratament medicamentos;
  • angioplastie coronariană (procedură intervenţională de lărgire a unei artere coronare în cazul în care aceasta este blocată sau îngustată de către placa de aterom; se poate realiza fie prin dilataţie cu balon, fie prin montarea unui stent);
  • intervenţie chirurgicală pentru bypass coronarian.