Call center 021.9983

Articole

Diabetul

DEFINIŢIE

Diabetul zaharat este o afecţiune caracterizată prin tulburări ale întregului metabolism energetic al organismului şi are ca principală caracteristică hiperglicemia, adică creşterea nivelului glucozei (adică a zahărului) în sânge peste limitele normale (adică > 126 mg/dl dimineaţa pe nemâncate şi > 200 mg/dl în oricare moment al zilei, însoţit de simptome).

 

SEMNE, SIMPTOME

Simptomele diabetului variază mult în funcţie de cât de mare este glicemia în sânge. Pacienţii cu diabet pot prezenta:

  • Sete intensă (denumită şi polidipsie)
  • Urinare frecventă (sau poliurie)
  • Gură uscată
  • Foame intensă (cunoscută sub denumirea medicală de polifagie)
  • Scădere inexplicabilă în greutate
  • Prezenţa de corpi cetonici în urină
  • Oboseală marcată (fatigabilitate)
  • Iritabilitate
  • Vedere înceţoşată
  • Infecţii frecvente, în special la nivelul pielii sau genitale.

Se recomandă testarea regulată a glicemiei, la următoarele categorii de persoane: Orice persoană care are un Indice de Masă Corporală peste 25 kg/m2, la orice vârstă, dacă prezintă şi alţi factori de risc precum hipertensiune arterială, duce o viaţă sedentară, are istoric de ovare polichistice, antecedente de naşteri a unui copil mai mare de 4 kilograme, istoric de diabet gestaţional, nivele crescute ale colesterolului sanguin, boală de inimă sau are rude apropiate cu diabet şi oricine are peste 45 de ani trebuie să-şi verifice glicemia cel puţin o dată la 3 ani.

 

CAUZE

Glucoza este un element vital pentru corpul uman, deoarece este o importantă sursă de energie pentru toate celulele sale şi principalul combustibil utilizat de către creier. Cu ajutorul insulinei, un hormon secretat de către pancreas, ea trece din sânge în celule, pentru a putea fi utilizată ca sursă de energie. Insulina face posibil transferul glucozei din sânge în toate celulele corpului pentru a fi folosită în procesele metabolice şi astfel scade şi reglează glicemia.

Diabetul de tip 1 (denumit şi juvenil) apare deobicei la copii, adolescenţi sau adulţii tineri. Este caracterizat de faptul că pancreasul acestor pacienţi produce foarte puţină insulină sau deloc şi aceştia au nevoie să facă injecţii cu insulină (deobicei 4 prize pe zi) pentru a a supravieţui.

Diabetul de tip 2, cunoscut şi ca diabetul vârstei adulte, este cea mai obişnuită formă de diabet care apare peste 40 de ani. Pancreasul acestor pacienţi secretă iniţial suficient de multă insulină, dar care nu este utilizată eficient – condiţie denumită sindromul de rezistenţă la insulină (sau de insulinorezistenţă). Pe parcursul evoluţiei bolii, mai ales dacă diabetul este neglijat din punct de vedere al dietei şi netratat, secreţia de insulină din pancreas devine insuficientă (adică scade progresiv până la epuizare) şi astfel pot fi necesare injecţiile cu insulină pentru a controla glicemia.

Diabetul gestaţional este o formă de diabet care poate apărea pe parcursul sarcinii, însă dispare deobicei după naşterea copilului. Femeile care au avut acest tip de diabet sunt mai predispuse la apariţia ulterioară a diabetului de tip 2.

 

FACTORI DE RISC

Diabetul de tip 1.

Deşi cauza exactă a diabetului de tip 1 nu este încă elucidată, există anumiţi factori care pot să semnalizeze un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 1, şi anume :

  • Istoricul familial. Riscul este crescut dacă unul dintre părinţi sau unul dintre fraţi are diabet de tip 1.
  • Factori de mediu. Anumite infecţii virale sunt incriminate în apariţia diabetului de tip 1.
  • Prezenţa anticorpilor specifici. Membrii familiilor pacienţilor cu diabet zaharat tip 1 pot prezenta în sânge anticorpi specifici, care semnifică un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 1. Însă nu toate persoanele cu anticorpi specifici dezvoltă diabet.
  • Factori nutriţionali. Aici sunt incluse deficitul de vitamină D, expunerea timpurie la proteina din laptele de vacă, introducerea cerealelor în dieta sugarului mai devreme de 4 luni, însă niciunul dintre aceşti factori nu s-a demonstrat că sunt o cauză directă a diabetului de tip 1.
  • Factori etnici. În anumite ţări precum Finlanda şi Suedia există mai multe cazuri de diabet de tip 1 decît în alte zone georgrafice.

Diabetul de tip 2

  • Greutatea în exces. Este unul dintre cei mai importanţi şi redutabili factori de risc pentru apariţia diabetului de tip 2. Cu cât mai multă grăsime există în corp, cu atât devine mai rezistent la acţiunea insulinei şi mai predispus la a dezvolta creşteri ale glicemiei.
  • Sedentarismul. Cu cât mai puţină mişcare există în viaţa de zi cu zi, cu atât mai mare este riscul. Activitatea fizică are avantajul de a preveni atât creşterea în greutate cât şi rolul de a creşte consumul de glucoză din sânge şi de a ajuta celulele să devină mai sensibile la acţiunea insulinei, adică să capteze mai uşor şi mai rapid glucoza în exces din sânge.
  • Istoric de diabet în familie. Riscul de a dezvolta diabet de tip 2 este mare dacă unul din părinţi sau fraţi are diabet.
  • Rasa. Unele popoare şi rase, precum negrii, hispanicii, indienii americani şi asiaticii americani dezvoltă mai frecvent diabet de tip 2.
  • Vârsta. Riscul de a dezvolta diabet creşte o dată cu vârsta, şi asta deoarece intervine sedentarismul, lipsa de mişcare este mai accentuată şi astfel se pierde masă musculară şi se acumulează grăsime în organism în exces. În ultimele decenii, din păcate, diabetul a început să ia amploare însă şi în rândul copiilor şi tinerilor.
  • Diabetul gestaţional. Femeile care au fost diagnosticate cu diabet gestaţional în timpul sarcinii au un risc crescut de a dezvolta diabet ulterior în cursul vieţii, mai ales dacă prezintă şi alţi fatori de risc asociaţi. De asemenea, naşterea unor copii mai mari de 4 kilograme creşte riscul de a face diabet de tip 2 mai târziu.
  • Sindromul ovarelor polichistice. La femei, prezenţa sindromului de ovare polichistice – care se caracterizează în general prin ciclu menstrual neregulat, creşterea excesivă a pilozităţii şi obezitate – creşte riscul de a face diabet.
  • Hipertensiunea arterială. O tensiune arterială peste 140/90 mm Hg pare că predispune la apariţia diabetului de tip 2.
  • Valori anormale ale grăsimilor din sânge. Dacă aveţi valori mici ale colesterolului bun (HDL) sau valori mari ale trigliceridelor, aveţi un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat.

Diabetul gestaţional

  • Vârsta. Gravidele peste 25 de ani au un risc mai crescut.
  • Istoric familial sau personal de diabet şi alterarea glicemiei. Riscul de a dezvolta diabet gestaţional este crescut dacă aveţi prediabet sau unul din membrii apropiaţi ai familiei dvs, precum părinţii sau fraţii au diabet de tip 2. De asemenea riscul este crescut dacă la o sarcină anterioară aţi mai avut diabet gestaţional, dacă aţi născut copii mari (peste 4 kg) sau dacă aţi avut o sarcină oprită în evoluţie.
  • Greutatea în exces. Obezitatea sau supraponderalitatea înainte de sarcină creşte riscul de a dezvolta diabet gestaţional.
  • Rasa. Din motive neclarificate încă pe deplin, femeile negre, hispanice, amerindiene şi asiaticele americane sunt mai predispuse la a dezvolta diabet gestaţional decât alte etnii.

 

COMPLICAŢII

Complicaţiile diabetului se dezvoltă în timp şi progresiv. Cu cât mai vechi este diabetul şi mai slab controlat, cu atât este mai mare riscul de a dezvolta complicaţii. Complicaţiile diabetului pot să vă scurteze semnificativ viaţa sau să afecteze calitatea ei într-un mod cât se poate de negativ.

  • Boli cardiovasculare. Prezenţa diabetului zaharat creşte dramatic riscul de a dezvolta probleme cardiovasculare precum angină pectorală, infarct miocardic sau accident vascular cerebral prin accelerarea aterosclerozei şi a îngroşării vaselor de sânge până la obstrucţie.
  • Afectarea nervilor periferici. (Neuropatie diabetică). Excesul de zahăr din sânge afectează pereţii vaselor mici (capilarele sanguine) care hrănesc nervii din corp, în special pe cei de la nivelul picioarelor. Astfel pot apărea simptome precum furnicături, amorţeli, senzaţie de arsură sau dureri care încep de la vârful degetelor de la picioare şi pot cuprinde treptat întreg piciorul. Afectarea nervilor de la nivelul stomacului şi intestinelor pot cauza greaţă, vărsături, diaree sau constipaţi. La bărbaţi neuropatia poate cauza disfuncţii erectile.
  • Afectarea rinichilor (Nefropatie diabetică). Rinichii sunt alcătuiţi din milioane de vase de sânge foarte mici adunate în glomeruli, care filtrează deşeurile din corp. Glicemia crescută afectează acest sistem delicat şi fragil de filtrare, ceea ce poate duce la insuficienţă renală severă, dializă sau nevoia de transplant.
  • Afectarea vederii (Retinopatie diabetică). Afectarea vaselor de la nivelul ochiului poate duce la orbire. Prezenţa diabetului creşte riscul de a dezvolta cataractă sau glaucom.
  • Piciorul diabetic. Afectarea nervilor şi a circulaţiei sângelui la nivelul picioarelor poate duce la probleme serioase precum infecţii severe până la gangrenă şi amputaţie.
  • Afectarea pielii. Diabetul predispune la apariţia problemelor dermatologice precum infecţii bateriene sau fungice.
  • Afectarea auzului. Scăderea auzului este o problemă comună printre pacienţii cu diabet.
  • Demenţa vasculară senilă şi demenţa Alzheimer. Tipul 2 de diabet creşte riscul de dezvoltare al demenţei de orice tip. Cu cât mai mare şi mai mult timp stă necontrolată glicemia în sânge, cu atât este mai mare riscul de apariţie.

 

DIAGNOSTIC

Când se pune diagnosticul de diabet zaharat?

  • Când glicemia din sângele venos (adică recoltat din venă, la laborator, nu pe glucotest!) a jeun (adică dimineaţa pe nemâncate, după 12 ore de post nocturn) este mai mare sau egală cu 126 mg/dl. Nu sunt de neglijat însă nici glicemiile mai mici de 125 mg/dl, dar care depăşesc valoarea de 100 mg/dl, pentru că acest interval al glicemiei a jeun între 100-125 mg/dl, defineşte starea de prediabet!
  • Când analiza numită hemoglobina glicozilată – adică media glicemiilor din ultimele 3 luni) este mai mare sau egală cu 6.5%. Atenţie de asemenea la valoarea hemoglobinei glicozilate între 5.7-6.4% – acest interval defineşte starea de pre-diabet!
  • Când la testul de toleranţă orală la glucoză (TTOG sau TTGO) – testare care se efectuează tot la laboratorul de analize, dimineaţa pe nemâncate şi care presupune recoltarea glicemiei la 2 ore după ce aţi băut o soluţie care conţine 75 de grame de glucoză pulbere dizolvată în 300 ml apă, glicemia este mai mare sau egală cu 200 mg/dl.
  • La orice glicemie peste 200 mg/dl, determinată în orice moment al zilei, însoţită de simptome specifice diabetului (sete, urinare frecventă, foame exagerată, scădere în greutate nejustificată).

 

MODIFICAREA STILULUI DE VIAŢĂ

Ce trebuie sa faceţi dacă aveţi diabet? Înainte de toate trebuie să vă consultaţi cu medicul de familie, care vă va îndruma către un medic specialist de diabet, nutriţie şi boli metabolice. Medicul de diabet vă va lua în evidenţă şi vă va stabili un plan corect de îngrijire al diabetului dvs, adică un plan dietetic, de tratament şi de monitorizare adecvat, care trebuie să includă :

  • Stabilirea dietei potrivite pentru dvs şi reevaluarea modului în care puteţi faceţi mai multă mişcare pentru un control mai bun al glicemiei.
  • Monitorizarea glicemiei şi întocmirea unui jurnal alimentar şi de glicemii zilnic în primele luni, care are scopul de a vă ajuta să înţelegeţi mai bine modul în care alimentele şi asocierea dintre ele vă influenţează glicemia.
  • Stabilirea tratamentului potrivit şi ajustarea lui în funcţie de profilele glicemice zilnice.
  • Evaluare periodică în primele 3 luni, apoi lunară şi la 3 luni, pentru ajustarea dietei şi a tratamentului corespunzător evoluţiei glicemiilor.
  • Recomandarea unor consulturi de specialitate auxiliare – oftalmologic, cardiologic, neurologic, etc, specifice pentru pacienţii cu diabet zaharat.

 

PREVENŢIE

Pentru a reduce riscul de a dezvolta diabet zaharat, este important să:

  • Alegeţi o dietă sănătoasă, bazată pe vegetale, fructe, cereale integrale şi grăsimi de calitate.
  • Menţineţi o greutate corectă. Dacă sunteţi obez sau supraponderal, este nevoie să scădeţi numărul total de calorii pe care îl mâncaţi zilnic şi să creşteţi nivelul de activitate fizică, astfel încât să reuşiţi în timp să slăbiţi. Dacă aveţi o greutate normală, trebuie să adoptaţi o dietă echilibrată şi să intensificaţi activitate fizică, pentru protecţia cardiovasculară.
  • Faceţi mişcare în mod constant. Este important să faceţi orice formă de mişcare, cât de puţină, în fiecare zi.

Lasă un răspuns

Secured By miniOrange