Call center 021.9983

Articole

Anevrismul de aortă abdominală, boala fără nici un simptom

 
Aorta esta cea mai mare arteră a organismului, iar în momentul în care se dilată apare anevrismul. Medicul primar chirugie vasculară de la Cardiac Center din cadrul Spitalului Monza, dr. Bogdan Vintilă, spune că rata de succes a tratamentului în cazurile în care anevrismul nu a ajuns să se rupă este de aproape 100%,  în timp ce mortalitatea este foarte mare în cazurile în care anevrismul se rupe.

Boala poate fi tratată chirurgical

Dilatarea aortei se produce în timp, în ani de zile, până e transformă într-un balon. Pacienții nu își dau seama pentru că nu există simptome. Rar pot apare fenomene de constipație, dureri lombare sau abdominale.

Medic primar chirugie vasculară de la Cardiac Center din cadrul Spitalului Monza, dr. Bogdan Vintilă:

“Anevrismul de aortă abdominală este foarte foarte periculos. Aorta se dilată încet, încet ca un balon și la un moment dat, dacă nu se iau măsuri, se rupe. Se produce așa numitul anevrism abdominal rupt. Din acel moment riscul de deces este extrem de mare. Practic din 90%, dacă nu mai mult, dintre pacienții care au o ruptură de anvrism decedează. Marea majoritate fără să aibă un diagnostic. Fac parte dintre cei care au murit acasă și nu se știe de ce. Dintre cei care ajung la operație, ajung la un spital, la un diagnostic, ajung în sala de operație mor 50%. Ceea ce este foarte mult. 

O operație cu o moratalitate de 50% este o operație din care nu știi ce iese. Nu poți știi dinainte. Atunci este foarte important ca anevrismele să fie descoperite la timp și tratate la timp. Pentru că aceeași operație care are mortalitate de 50%, în cazul operației elective are un risc nici măcar de mortalitate. Spune morbi-mortalitate. Adică complicații + deces undeva maxim 5 %. Față de 50% este un risc de 10 ori mai mic. Aici intervine și experiența echipei operatorii. Aici intervine conceptul de Centru de Excelență așa cum este la noi. Un Centru de Excelență tinde să aibe rate de complicații mult. mult mai mici decât cele date în cărți. Eu nu îmi aduc aminte să fi avut vreun deces pentru anevrismele de aortă abdominală. Marea majoritate a pacienților merg fără nici o complicație, se externează la o săptămână după operație. Există și posibilitatea intervențiilor minim-invative, endovasculare în cazul anevrismelor, în care studiile arată o rată de complicații de 1%.”

O simplă ecografie poate salva vieți!

Boala apare în special la persoanele de peste 55 de ani. Factorii de risc sunt cei clasici cardiovasculari: fumatul, diabetul, hipertensiunea, obezitatea, dislipidemiile. Este mult asociată și cu alte boli cardiovasculare: cardiomiopatia ischemică, stenozele carotidiene, patologia arterială periferică.

Medic primar chirugie vasculară de la Cardiac Center din cadrul Spitalului Monza, dr. Bogdan Vintilă:

Mulți pacienți nu acuză absolut nimic. Sau simt doar, dacă își pun mâna pe burtă, că pulsează ceva. Unii ajung să aibă anevrisme foarte mari: cu diametru de 10-11 centimetri, cât o mingie de handbal, pe care doar o simt că pulsează. Nu doare. În momentul în care un anevrism începe să doară fie s-a produs ruptura, fie este pe punctul de a se produce. În momentul ăla este o urgență chirurgicală. Anevrismele nu dau nici un simptom în perioada de anevrism cronic. Poate fi depistat la o ecografie abdominală. Incidența cazurilor este destul de mare, dar este o patologie de rutină la noi în spital.

Cele două metode de tratament sunt chirurgia deschisă și endoprotezarea (metoda minim invazivă). Din păcate, nu toți pacienții sunt eligibili pentru această tehnică și atunci se folosește chirurgia deschise.

Dr. Bogdan Vintilă a absolvit Facultatea de Medicină din Cluj Napoca. A urmat cursuri și stagii de perfecţionare în chirurgia cardiacă și chirurgia vasculară atât în țară, cât și în străinătate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Secured By miniOrange