Afectiuni

Hidrocefalia

Cauze și simptome

Ce este hidrocefalia?

Hidrocefalia este o boală care se caracterizează prin acumularea excesivă de LCR în interiorul cutiei craniene și/sau măduvei spinării. LCR-ul (lichidul cefalo-rahidian) este un lichid produs în mod normal la nivelul unor organe din interiorul creierului și se resoarbe în cea mai mare parte la nivelul meningelui (membrana care protejează creierul și măduva spinării) prin organe specializate ale acestuia. Când apare un dezechilibru între producție și resorbție rezultă hidrocefalia.

Care sunt cauzele hidrocefaliei?

În mare există două tipuri de hidrocefalie, după nivelul obstrucției. Dacă avem un obstacol (ex o anomalie morfologică, o tumoră) la nivelul căilor normale de drenaj ale LCR ne încadrăm în primul tip, anume hidrocefalia obstructivă. Dacă resorbția este deficitară din cauza unei disfuncționalități a organelor de resorbție (frecventă la vârstnici, apare o atrofie a organelor de resorbție), avem ceea ce se cheamă o hidrocefalie comunicantă. Frecvent există hidrocefalii mixte, în care există atât o problemă resorbtivă cât și una obstructivă (infecții, sângerări intracraniene etc.).

Cum se tratează hidrocefalia?

Tratamentul hidrocefaliei este unul chirurgical și are drept scop drenarea excesului de LCR. Când hidrocefalia este obstructivă, putem frecvent face un tratament endoscopic, minim invaziv (Ex VCS – ventriculo-cisterno-stomie), sau, dacă este posibil, înlăturarea cauzei obstrucției (tumoră, hematom etc.). Aceste două tratamente oferă șansa pacientului de a evita introducerea în corpul său a unui dispozitiv de drenaj mecanic, care are riscuri importante (în până la 40% din cazuri la 1 an – infecție, obstrucție, rupere etc.).

Când cauza hidrocefaliei este una resorbtivă, chirurgul poate fi obligat să apeleze la dispozitive mecanice de drenaj. Surplusul de lichid este drenat în cavități naturale ale corpului , cum ar fi peritoneu, torace etc..

Uneori, există cauze tranzitorii de hidrocefalie (ex. sângerări) care se tratează inițial cu dispozitive mecanice de drenaj extern (în afara corpului) ce pot fi lăsate atașate de pacient până la câteva săptămâni, până când hidrocefalia dispare sau LCR-ul devine limpede (derivații ventriculare externe, derivații lombare externe).

Cum se manifestă?

Semnele și simptomele hidrocefaliei sunt date de creșterea presiunii intracraniene și eventual dilatarea ventriculior cerebrali (cavități pline cu LCR în interiorul creierului).

Dacă acumularea de lichid se face încet, permițând o oarecare adaptabilitate a țesutului cerebral, pacientul poate rămâne pentru lungi perioade fără a avea semne sau simptome clare.

Creșterea rapidă a presiunii intracraniene (sau atingerea unui prag) și eventual a dimensiunii ventriculilor, duce la apariția rapidă a simptomelor.

Cefaleea este un simptom important. Ea poate varia în intensitate, poate fi continuă sau intermitentă, este de obicei mai intensă dimineața si poate fi asociată cu greață și vărsături.

Pacienții prezintă deseori tulburări de personalitate și comportament cum ar fi:

  • iritabilitate
  • indiferență
  • pierderea interesului pentru tot ce îi înconjoară
  • agresivitate și impulsivitate
  • tulburări de memorie

Pacienții cu hidrocefalie pot avea de asemenea și probleme cu mersul (mers greoi , cu pași mici, instabil, cu picioarele mai depărtate decât normal), incontinența urinară care se pot adăuga tulburărilor cognitive.

Când hidrocefalia progresează, apare afectarea conștienței, inițial pacientul fiind letargic, adormit, iar în stadiile extreme pacientul este în coma.

Succesiunea acestor semne poate fi rapidă, în câteva ore, sau poate dura ani de zile, în funcție de cauza declanșatoare.

Diagnostic și tratament

Cum se pune diagnosticul?

Toate semnele și simptomele de mai sus duc la prezentarea pacientului la medic.

Odată ridicată suspiciunea de hidrocefalie, se impune realizarea unui examen de imagistică medicală (CT sau RMN) care, în cele mai multe cazuri poate pune diagnosticul de hidrocefalie.

Uneori, diagnosticul nu poate fi confirmat imagistic și sunt necesare teste suplimentare, care sunt făcute de regulă într-o clinică de neurologie (testare neuropsihologică, puncții lombare, măsurarea presiunii lcr, teste de infuzie etc.). Dacă testele sunt pozitive și după discuția cu neurochirurgul se poate impune un tratament de drenaj.

Am fost diagnosticat cu hidrocefalie. Ce fac?

Pacientul diagnosticat cu hidrocefalie este orientat către neurochirurg. În funcție de tipul și gravitatea hidrocefaliei va fi evaluat tratamentul optim. Astfel poate fi propus un tratament pentru înlăturarea patologiei obstructive (ex tumoră), o derivație externă, o ventriculo-cisterno-stomie, sau un drenaj ventriculo-peritoneal.

Cât de urgentă este operația?

Pacientul poate ajunge la chirurg într-o stare critică  (în comă sau cu tulburări majore de conștiență), această situație impunând un tratament chirurgical în urgență.

Dacă simptomatologia nu este atât de importantă, tratamentul trebuie efectuat astfel încât pacientul să nu aibă o pierdere de șanse și este la latitudinea neurochirugului să evalueze termenul acceptabil în care un tratament trebuie să aibă loc.

Hidrocefalia este o problemă serioasă, astfel că pacientul nu trebuie să piardă timp înainte de a se prezenta la neurochirurg.

Intervenția chirurgicală

Am acceptat intervenția chirurgicală, ce se întâmplă acum?

Dacă pacientul a acceptat intervenția, o dată a operației îi va fi propusă în funcție de gradul de urgență și de disponibilitățile pacientului și a echipei BRAIN Institute. Pentru operațiile în urgență, echipa noastră vă va sta la dispoziție 24h din 24h, prin intermediul unei linii de gardă.

Consultul anestezic preoperator este obligatoriu și va fi efectuat cu cel puțin două zile înaintea datei planificate a operației.

Medicii noștri vor face totul pentru reducerea riscului infecțios, impunând protocoale de asepsie și antisepsie la cele mai înalte standarde.

Pacientul este condus în sala de operații de către o asistentă medicală, sau dacă se impune, de către un medic anestezist. Va fi adormit de către anestezist în sala de operații. Echipa chirurgicală va începe poziționarea pacientului pe masă și instalarea câmpurilor operatorii. Pacientul este așezat în poziția anatomică cea mai eficientă pentru chirurg. Poziționarea pacientului ține cont și de confortul acestuia, chiar dacă este adormit, astfel încât la trezire să nu prezinte niciun disconfort cauzat de așezarea neadecvată pe masa de operații – escare, întinderi musculare, amorțeli etc. Pacienții noștri nu sunt rași pe tot capul, ci doar minim,  în zona inciziei  și care în cele mai multe cazuri este invizibilă postoperator, fiind ascunsă de păr.

Există patru mari categorii de intervenții :

1. Înlăturarea obstrucției – implică înlăturarea patologiei obstructive (ex tumora).

Echipa BRAIN Institute dispune de o platformă tehnică de top , incluzând microscop operator, endoscoape performante, aspirator ultrasonic (cavitron – permite înlăturarea tumorilor fără a manipula țesuturile normale din jur), monitorizare electrofiziologică (potențiale evocate senzitive și/sau motorii, monitorizare nervi cranieni și/sau periferici, stimulator cortical etc.). Medicii noștri au o pregătire deosebită în abordarea patologiilor intracraniene, fiind specializați în unele din cele mai renumite clinici din lume.

Derularea intervenției operatorii va fi explicată fiecărui pacient.

2. Drenaj ventricular extern (drenajul LCR prin intermediul unui tub din interiorul capului, într-o pungă aflată lângă patul bolnavului)

Este o intervenție scurtă care durează aproximativ 10 min. Impune realizarea unei incizii de aprox. 1 cm în spatele liniei de inserție a părului, perforarea craniului cu un motor de mare viteză, și introducerea tubului de dren care ulterior se atașează la punga de drenaj în afara corpului pacientului. Este o operație în care condițiile de asepsie și antisepsie sunt cu totul particulare, fiind esențiale pentru evitarea unor complicații importante (meningite, ventriculite etc.).

3. Ventriculo-cisterno-stomie

Este o operație endoscopică care durează aproximativ 30 min. Impune realizarea unei incizii de aprox. 1 cm în spatele liniei de inserție a părului, perforarea craniului cu un motor de mare viteză, și introducerea unui endoscop (cu diametru < 3 mm) în ventriculul lateral apoi în ventriculul III (ventriculii sunt cavitați în interiorul creierului). Apoi se realizează o comunicare între aceste cavități și exteriorul creierului, drenând astfel surplusul de lichid. Odată creeat șuntul, se retrage endoscopul și se închide pielea cu fire resorbabile care nu necesită înlăturare (cad singure sub duș).

Mai există și alte proceduri endoscopice folosite pentru tratarea unor cauze de hidrocefalie (ventriculo-chistostomii, septostomii etc.), a cărei detaliere va fi facută în consultația neurochirurgicală, după caz.

4. Drenaje ventriculare interne (drenaj ventriculo-peritoneal, atrial, pleural etc.)

Sunt operații scurte care durează aproximativ 20 min. Impun realizarea unei incizii curbate de aprox. 2 cm, de obicei în spatele urechii, perforarea craniului cu un motor de mare viteză, apoi introducerea unui tub la nivelul unui ventricul lateral. Acest tub este conectat la o valvă care controlează presiunea de drenaj.  În continuarea valvei este atașat un alt tub (tubul distal), care va fi introdus pe sub piele până la nivelul cavității de drenaj dorite (peritoneu, pleură, etc.). Înainte de introducerea în cavitatea respectivă, este necesară realizarea unei alte incizii, care măsoară de la  0,5 cm până la 2-3cm (ex. Pentru peritoneu, incizia fiind situată lateral de ombilic). Intervenția se termină cu închiderea celor două incizii cu fire resorbabile.

Care sunt riscurile și complicațiile operației?

Complicațiile caracteristice oricărei intervenții neurochirurgicale sunt :

  • anestezice – pacientul trebuie adormit și trezit – cu tehnologia și specializarea echipei anesteziologice aceste riscuri sunt foarte mici
  • riscuri trombembolice – minimizate prin evaluare preoperatorie și prin măsuri active preoperatorii, peroperatorii și postoperatorii
  • riscul infecțios – aproximativ 1% pentru operațiile care nu impun inserția unui dispozitiv mecanic de drenaj;
  • hematom de sit operator

Intervențiile pentru leziunile obstructive (tumori, hematoame, etc.) au riscuri specifice care țin de localizare, tip histologic (tip de tumoră), patologii asociate etc. Acestea vor fi explicate pacientului în momentul consultului neurochirurgical.

Drenajele ventriculare externe au ca principal risc infecția (în medie 5% și crește cu durata utilizării lor). Frecvent, resorbția LCR-ului nu revine la normal, fapt ce impune utilizarea unor alternative terapeutice.

Drenajele ventriculare interne (ventriculo-peritoneal, ventriculo-cardiac etc. ) au un risc infecțios mai important, în cele mai bune serii din literatură fiind de 3-4%. În plus, pot apărea complicații de tip mecanic: obstrucție, rupere a tuburilor etc., astfel că în literatură complicațiile acestui tratament sunt raportate și la procente de 40% la un an.

În experiența noastră, riscul infecțios este de aproximativ 3%, iar complicațiile mecanice nu depășesc 5-10%, aceste rezultate fiind datorate ameliorării condițiilor de asepsie și antisepsie, ca și a materialelor utilizate pentru tuburile de dren.

Ventriculo-cisterno-stomia, atunci când este bine indicată, are complicații specifice  <1% (probleme endocrinologice și/sau hipotalamice, hemoragii) și o mortalitate < de 0,2%. Uneori VCS nu este suficientă pentru tratamentul hidrocefaliei (hidrocefalii mixte), astfel impunându-se utilizarea altor metode de drenaj intern (sunt ventriculo-peritoneal, ventriculo-atrial etc.).

Echipa BRAIN Institute vă va recomanda, oricând este posibil și chiar când există doar puține șanse de reușită, ventriculo-cisterno-stomia ca prim tratament, având în vedere riscurile mici pe care aceasta le implică comparativ cu alte metode de drenaj.

Tratamentul post-operator

Ce se întâmplă după operație?

După operație pacientul este trezit în sala de operații pentru a evalua rapid și optimal starea sa neurologică, iar apoi transferat în secția de terapie intensivă unde este monitorizat de obicei până a doua zi. În majoritatea cazurilor (atunci când starea de sănătate permite) a doua zi pacienții sunt transferați în secția de neurochirurgie unde rămân câteva zile, în medie 2-3 zile. Un RMN va fi realizat a doua zi după operație, pentru a evalua rezecția tumorii și eventualele complicații postoperatorii (ex hematom).

Prognostic

Care este prognosticul?

Prognosticul depinde de cauza hidrocefaliei, existând un spectru care variază de la excelent (calitatea vieții foarte bună, fără scăderea speranței de viață) și până la unul extrem de prost (tumori maligne ce determină hidrocefalie).

Pacientul trebuie să înțeleagă că fiecare caz este unic și că echipa BRAIN Institute face totul pentru a-i pune la dispoziție cele mai bune tratamente ale momentului, efectuate de unii dintre cei mai buni specialiști. Medicii noștri vă vor fi aproape tot timpul și veți găsi în ei un interlocutor oricând dispus să vă răspundă la întrebări și să vă ofere un suport moral și profesional de cea mai bună calitate.

Prețuri intervenții