Afectiuni

Fractură de coloană toracală (dorsală) și lombară

Cauze și simptome

Fractura de coloană vertebrală la nivel toracal (dorsal) sau lombar apare cel mai frecvent în urma unui traumatism de forță medie și mare (cădere de la alt nivel, accident rutier etc.).

Mecanismul de producere este de flexie, extensie, rotație, compresie sau combinate. Cea cea mai frecventă localizare o reprezintă zona de tranziție dintre coloana toracală și lombară (D12-L1).

Cum se manifestă?

Fracturile de coloană dorso-lombare se manifestă cel mai adesea prin durere la nivelul locului de fractură, accentuată la mobilizare, cu iradiere în membrele inferioare în caz de afectare radiculară. Însă, aceasta poate fi însoțită de afectare neurologică care poate merge de la o pareză și până la imposibilitatea de a mișca picioarele (paraplegie) sau de a nu simți absolut nimic sub nivelul fracturat (anestezie).

Diagnostic și tratament

Cum se pune diagnosticul?

Diagnosticul de certitudine se pune în urma investigațiilor imagistice, de primă intenție fiind radiografia de coloană, însă cea mai mare specificitate o are tomografia computerizată cu reconstrucție tridimensională.

CT-ul ne arată cât de mare este tasarea de la nivelul corpului vertebral fracturat, dacă există fragmente osoase migrate în canalul medular care ar putea comprima măduva, sau dacă sunt și alte părți ale vertebrei fracturate.

În cazul în care dorim să evaluăm distrucția măduvei, se va efectua o examinare RMN pe zona dorită.

Am fost diagnosticat cu fractură de coloană toracală (dorsală) și lombară. Ce fac?

Cel mai important, după un traumatism, este repausul fizic total, care se va menține până la infirmarea diagnosticului de fractură. Dacă diagnosticul de fractură se confirmă imagistic, trebuie să vă adresați unui neurochirurg de chirurgie spinală pentru a stabili dacă este sau nu cu indicație operatorie. Atenție la fracturile mielice pentru că ele reprezintă urgență neurochirurgicală.

Trebuie să menționăm că nu orice fractură este cu indicație operatorie, iar unele fracturi pot fi tratate conservator prin imobilizare în corset dorso-lombar și repaus fizic.

Intervenția chirurgicală

Mi s-a propus o intervenție chirurgicală. Ce se întâmplă acum?

Operația pentru fractura de coloană dorso-lombară are ca scop stabilizarea focarului de fractură cu realinierea coloanei la un nivel cât mai aproape de cel normal, precum și decompresiune medulară dacă se impune.

Ca prim pas în vederea intervenției chirurgicale trebuie să știm că există două tehnici operatorii, în funcție de compexitatea fracturii sau a leziunilor adiacente.

Cum se desfășoară operația?

Operația se desfășoară sub anestezie generală, pacientul fiind poziționat cu fața în jos. Incizia va fi centrată pe focarul de fractură. După îndepărtarea laterală a musculaturii se vor introduce implanturile transpedicular, sub control radioscopic.

Trebuie să înțelegem că vindecarea unei vertebre fracturate se face prin osificare. Pentru a ajuta osificarea, trebuie să scoatem din uz vertebra fracturată cu ajutorul implanturilor (suruburilor) care vor fi interconectate prin bare de titan. De asemenea, se va realiza și chirurgia corpului vertebral fracturat prin introducerea la acest nivel de substanțe care accentuează și grăbesc osificarea. De menționat este faptul că în timpul operației se va folosi și aparatul de radiologie pentru o poziționare perfectă a implanturilor.

Pentru decomprimarea măduvei și a rădăcinilor se va îndepărta partea posterioară a vertebrei, mărind astfel spațiul canalului medular. Totodată, vom avea acces și la eventualele fragmente ale corpului vertebral fracturat migrate în canalul rahidian, făcând posibilă comprimarea sau extragerea acestora.

Uneori, abordul chirugical posterior poate fi însoțit de abord anterior (transtoracic sau transabdominal) în urma căruia se va scoate corpul vertebral afectat și se va înlocui cu o proteză de titan.

Care sunt riscurile și complicațiile operației?

Cele mai frecvente complicaţii sunt hematomul local, malpoziția sistemului de fixare (motiv pentru care se va efectua examen CT postoperator), iar la pacienții cu afectare medulară, fistula LCR.

Hematomul local se datorează unei sângerări şi pentru a-l preveni facem un control atent al hemostazei, utilizăm materiale speciale care să ajute în acest sens şi, în caz de incertitudine, lăsăm un dren pentru 24 ore.

Tratamentul post-operator

Ce se întâmplă dupa operație?

După operaţie, pacientul este supravegheat în Secţia de Terapie Intensivă pentru câteva ore, după care este transferat în rezervă. Alimentaţia şi hidratarea pe gură se reiau la cca 2 ore postoperator, iar mobilizarea se face la a doua zi, dupa suprimarea tubului de drenaj.

Spitalizarea este, de regulă, de o noapte postoperator, însă la domiciliu va continua un program de exerciţii fizice de intensitate progresivă. Recuperarea după operaţie este activă, fiind încurajat mersul şi urcatul/coborâtul scărilor.

La fracturile mielice va fi necesar transferul într-o secție de Neurologie pentru continuarea tratamentului postoperator, iar apoi într-o secție de Recuperare pentru începerea fizio-kinetoterapiei pentru recuperarea deficitelor neurologice.

În primele 5-7 zile pot exista dureri date de incizia operatorie, care însă dispar progresiv. De asemenea, şofatul nu este recomandat în această perioadă, datorită mişcărilor ample şi adesea bruşte ale capului şi gâtului.

Îngrijirea plăgii presupune bandijonarea cu soluţie de Betadină 10% pentru 10-14 zile.

Prognostic

Care este prognosticul?

Este foarte important de știut că în cazul unei fracturi de coloană dorso-lombare cu deficit neurologic, cu cât admisia în spital este mai rapidă, cu atât recuperarea va fi mai rapidă. Fractura de coloană mielică (cu afectare medulară) reprezintă o urgență neurochirurgicală.

Pacienţii operaţi de fractură dorso-lombară vor putea duce o viaţă normală. În primele 3 luni după operaţie se recomandă evitarea mişcărilor ample de flexie-extensie sau rotație a traumatismelor de coloană.

Se recomandă control neurochirurgical și imagistic (CT coloană cervicală) la 6 săptămâni.

Tratamentul de recuperare la pacienții cu fracturi mielice se va începe la 24 ore de postoperator prin mobilizare pasivă, și la 7 zile postoperator prin mișcări active.

Șuruburile de la acest nivel se pot scoate la o anumită perioadă (de obicei după un an), în funcție de osoficarea focarului de fractură.

Prețuri intervenții