Call center 021.9983

Detectia leziunilor mamare

Prevalenţa cancerelor mamare ţine de formele ductale sau lobulare. Dacă până în 2018, carcinomul lobular in situera diagnosticat ca fiind o leziune malignă, operându-l și în unele cazuri cu indicaţie de mastectomiebilaterală, din 2019 până în prezent (conform ghidurilor internaţionale) acesta a fost exclus din categorie, trecând în categoria leziunilor precursoare. Astfel, rata acestui tip de intervenţie chirurgicală a scăzut. În ceea ce privește partea de second opinion, atunci când vorbim despre cazuri complicate de cancer, deschiderea către argumentările medicilor din afara ţării ne ajută să înţelegem și să stabilim aceleași indicaţii terapeutice.

Chimioterapia și influenţa ei asupra sistemului imunitar

Tratamentele chimioterapeutice pot aduce, într-o anumită măsură, variaţii ale imunităţii indicate de nivelul leucocitar scăzut. Cu toate acestea, chimioterapia este deosebit de importantă pentru că obiectivul aplicării ei este acela de a eradica celulele canceroase, lăsând loc apoi imunităţii să se refacă. Rezultatele oferite de acest tip de tratament cresc cu cât pacienta depistează timpuriu tumora. Din fericire, majoritatea pacientelor noastre ajung să descopere în stadii incipiente boala, dovadă că sistemul de screening început din 2007 funcţionează. Cu toate acestea, o dată la trei-patru luni, apar cazuri avansate și atunci medicul trebuie să facă pacientei o mastectomie de toaletă, din cauza suprainfecţiei a tumorii și sângerării masive.

Mamografia, o metodă principală de examinare mamară

Mamografia rămâne, în comparaţie cu ecografia de sân sau RMN, o analiză care poate oferi cu acurateţe detalii tangente detecţiei micro calcificărilor (formaţiuni tumorale ce nu pot fi palpate)– ce pot fi într-o proporţie variabilă de la 5% până la 50% maligne. Pentru microcalcificările grupate pe o suprafaţă mică, de 1-1,5 centimetri, indicăm puncţie stereotaxică sub mamograf. Pentru microcalcificări pe o suprafaţă circa de 5-6 centimetri sau chiar de 10cm credem că puncţia stereotaxică este puţin depășită.Atunci când medicul identifică o suprafaţă mai mare de microcalcificări (chiar dacă vorbim de carcinom în situ) e posibil să avem o zonă vizată de afecţiune dezvoltată pe o suprafaţa mult mai mare decat este vizibilă imagistic. Și atunci încercăm să abordăm pacienta aplicând procedurile unui tratament conservator. Dacă nu se reușește obţinerea de margini sănătoase în excizia chirurgicală, chirurgul va reîncearca procedura. Dacă nici la a doua încercare recupa glandulară nu are margini sănătoase, pentru carcinomul in situ este necesară mastectomia, ca urmare a imposibilităţii refacerii sânului.

Tehnici de localizare a leziunilor mamare infraclinice

În cazul exciziei nodulilor infraclinici, de mici dimensiuni, nepalpabili sau pentru microcalcificări, care au fost încadraţi la puncţia stereotaxicăca fiind maligni, se recomandă reperajul cu mandren metalic. Acesta oferă un ghidaj bun al zonei vizate și ajută la excizii echilibrate, realizate cu acurateţe, evitând astfel rezecţia inutilă a unei suprafeţe mai mari si avand certitudinea exciziei ei. Poziţionând acest reper metalic sub ghidaj mamografic, formatiunea patologică poate fi localizată cu exactitate. Procedura poate fi înlocuită pentru tumorile infraclinice, nepalpabile care au expresie ecografică. Pentru aceste cazuri folosim ghidajul ecografic intraoperator și astfel excludem un traumatism suplimentar din viaţa pacientei. Beneficiile acestei proceduri sunt lesne de înţeles, pacienta se vindecă mai rapid și mai ușor, fără traume. Așadar, folosind în timpul operaţiei ecograful excizia este ghidată excizându-se atât cât este nevoie.

Drenajul limfatic, de ajutor în etapa de recuperaredupă o intervenţie la sân

Practica medicală oferă o serie de metode cu scopul opririi limforeei (prin pansarea sau poziţionarea pacientei, astfel încât să se prevină inflamaţia mâinii). Imediat după operaţie, se întâmplă foarte rarsă se instaleze limfedemul braţului (deși, nu este imposibil). Însă luând în calcul renunţarea sau nu la bandajele compresive, pacienta se va recupera tot după trei săptămâni.A doua zi după operaţie, indicăm pacientei să înceapă să ridice mâna, ca ea să își recapete mobilitatea în articulaţia umărului, urmând ca de a treia zi să își recâștige complet mobilitatea mâinii. În acest sens, este foarte importantă păstrarea mobilităţii articulaţiei umărului, menţionând aici kinetoterapia, care ajută la reducerea locală a durerii.

De asemenea, de mare ajutor este drenajul limfatic postoperator, de a doua zi, cu scopul menţinerii limfaticelor permeabile, stimularea potenţei vaselor care vor prelua din drenajul braţului pentru a preveni limfedemul. Ca durata de tratament, drenajul este necesar circa o lună. După aproximativ patru săptămâni plaga și axila încep sa se vindece complet, vasele limfatice ducând limfa braţului, devenind vase principale, evitându-se limfedemul.

Tehnica ganglionului-santinelă

Ganglionul-santinelă este o metodă prin care se reușete salvarea pacientelor de limfadenectomie (există și posibilitatea ca tumorile din cadranele interne și o parte din tumorile din cadranul central să dreneze limfă și celule tumorale în ganglionii mamari interni). Medicul poate vedea în ce zonă se poate extinde tumora cu ajutorul limfoscintigrafiei, care ghidează operaţia. Ca dezavantaj al acestei metode îl reprezintă iradierea, însă tehnica este vitală pentru că ea indică medicului locul vizat operaţiei. Dacă, în urma analizării, ganglionii-santinelă nu prezintă modificări, atunci ei salvează pacienta de la limfadenectomie.