Call center 021.9983

Cancerul de endometru

Prof. Dr. Elvira Brătilă, medic primar obstetrică–ginecologie, Profesor de Disciplină Obstetrică Ginecologie la UMF „Carol Davila”, fondator al Endomedicare Academy, prima academie de endometrioza din Romania.

Medicul s-a specializat în chirurgie ginecologică robotică, laparoscopie ginecologică și obstetricală, proceduri imagistice ginecologice, precum ultrasonografie, colposcopie si alte proceduri de investigare si tratament a afecțiunilor ce afectează sănătatea femeilor, cu un interes deosebit pentru prezervarea fertilității și tratamentul afecțiunilor ginecologice ce determină infertilitatea.

Fiind primul chirurg ginecolog care a introdus in România chirurgia robotică ginecologică prin intermediul platformei da Vinci, activitatea profesională a Dnei. Prof. Dr. Elvira Brătilă reunește ȋntreaga arie de tehnici chirurgicale: de la chirurgie robotică, la abordarea minim invazivă laparoscopică, chirurgia vaginală clasică și tehnici ce vizează domeniul rezervat uroginecologiei și oncologiei ginecologice, tratamentul chirurgical al cancerelor de sfera genitală.

În domeniul chirurgiei minim invazive Dna. Prof. Elvira Brătilă are o vastă experiență în sfera cancerelor ginecologice, remarcandu-se prin practicarea operațiilor conservatoare pentru cancer de col, precum trachelectomie radicală cu limfadenectomie pelvică,  realizând în premieră în România aceasta intervenție pe cale total laparoscopică.

 

 

Cancerul de endometru este al patrulea cel mai frecvent tip de cancer apărut la femei și al șaptelea prin prisma mortalității. Acest tip de cancer afectează femeile în perioada de menopauză cu vârf de incidență la femeile între 55-60 de ani. S-a observat în ultimul timp o creștere a incidenței la vârste sub 50 de ani, în special din cauza creșterii impactului obezității la femeile tinere.

Deși nu sunt suficiente date despre etiopatogenia acestui tip de cancer, s-a identificat ca factor principal de risc: obezitatea. Femeile obeze sunt mai predispuse decât femeile cu greutate normală la dezvoltarea cancerului endometrial, deoarece organismul lor prezintă concentrații mai mari de estrogen. Riscul cancerului endometrial este, de asemenea, mai mare la femeile cu diabet zaharat sau hipertensiune arterială, probleme care apar frecvent la multe femei obeze.

 

Cancerul de endometru nu este “un cancer tăcut”. Simptomatologia constă în sângerări și secreții anormale. Fiind cel mai frecvent la pacientele  în menopauză, ceea ce trage un semnal de alarmă este de cele mai multe ori sângerarea. Dacă vorbim de premenopauză, sângerările intermenstruale, abundente ar trebui să ridice această suspiciune.

 

Diagnosticul în cancerul de endometru presupune realizarea următoarelor investigații:

  • Examenul ginecologic: Acest lucru se face pentru a se depista orice anomalii sau modificări în forma uterului.
  • Ecografia transvaginală care dă detalii despre grosimea endometrului, aspectul uterului sau al colului uterin.
  • Biopsia endometrială, colectarea unei mostre de țesut endometrial care va fi examinată la microscop pentru a vedea dacă sunt prezente sau nu celule canceroase.
  • Testele imagistice:  computer tomografie (CT) sau RMN se efectuează preoperator pentru evaluarea gradului de extensie al bolii.

 

Care este atitudinea terapeutică în cancerul de endometru?

Atitudinea terapeutică în cancerul de endometru a evoluat, de la vechea cutumă că orice cancer trebuie mai întâi iradiat și apoi operat, la tratamentul chirurgical în stadiile I, II și chiar III.

 

Inițial, chirurgia bolii a constat în abord clasic, dar cu timpul abordul minim invaziv și-a arătat superioritatea și beneficiile. Prin prisma faptului că apare frecvent la paciente în vârstă, care suportă greu anestezia generală, s-a căutat o soluție “mai blândă” dar care să asigure tratamentul cu viză oncologică. O intervenție clasică este legată de morbidități în post-operator, pentru că de multe ori determină infectarea plăgilor, dehiscenţe ale plăgii, mobilizare tardivă, precum și riscului tromboembolic, dat de boala neoplazică și de imobilizarea prelungită la pat. Abordarea minim-invazivă vine în sprijinul pacientelor, atât prin prisma recuperării mai rapide, cât și reducerii complicațiilor pe termen lung.

 

Prof. Dr. Elvira Brătilă explică în ce constă tratamentul chirurgical al cancerului de endometru:

Tratamentul cancerului de endometru constă în histerectomie totală, cu anexectomie bilaterală și evaluarea ganglionilor pelvini. Evaluarea ganglionilor pelvini se poate realiza prin practicarea limfadenectomiei pelvice și după caz lombo-aortice sau prin evaluarea ganglionului santinelă. Dacă inițial se spunea că la cancerul de endometru bine diferențiat, stadiul G1, care nu invadează miometru, poți să nu recurgi la limfadenectomie pelvică, din păcate, 15% din cazuri au ganglioni pozitivi, iar în  25% din cazuri poate să ţi se spună în urma biopsiei că vorbim de un cancer bine diferențiat G1, pentru ca ulterior, când se dă piesă întreagă la biopsie, post operator se poate decela că este de fapt un cancer moderat sau slab diferențiat(G2,G3), ceea ce schimbă cu totul datele problemei. Opțiunea cea mai bună rămâne cea de histerectomie și limfadenectomie pelvică.

Ganglionul santinelă a adus un avantaj în plus chirurgiei minim invazive. Ganglionul santinelă, care a fost folosit inițial în cancerul penian, cancerul vulvar sau chirurgia sânului, și-a găsit aplicația și în cancerul de endometru. Ganglionul santinelă este primul ganglion la care drenează organul țintă. Pentru a îl identifica se folosesc substanțe colorate: albastru de metil, mai noul aprobat indocianin green, ce necesită un filtru de lumină near-infrared, pentru a identifica schimbarea de culoare a țesutului. Identificarea ganglionului santinelă a adus un beneficiu în plus chirurgiei minim invazive, pentru că linfadenectomia pelvică este grevată de morbiditate pe termen lung, respectiv linfedem sau apariția limfochisturilor.

Când folosim chirurgia robotică avantajul vizibilității își spune cuvântul. Cromatica specifică, verde intens, ne permite să identificăm trasorul, canalul limfatic care drenează ganglionul. Se pot folosi și alți radionucleotizi, dar acest lucru ar presupune să dispui de un departament de medicină nucleară. Identificarea ganglionului santinelă cu indocianin green prin chirurgie robotică, ce utilizează spre deosebire de chirurgia laparoscopică, o tehnologie laser ce permite identificarea mai facilă și mai bine  conturată a ganglionului, ne ajută să executăm o disecție mult mai fină, într-o zonă foarte sensibilă, bogată în vase, nervi, structuri vitale. Este de subliniat că indoceanin-green nu este toxic.

După prelevarea probei, protocolul este următorul: se trimite ganglionul la examenul histopatologic  extramporaneu.  Dacă ganglionul este  negativ, nu mai trebuie efectuată linfadecnetomia pelvică, dacă ganglionul este pozitiv sunt 2 alternative: 1. linfadenectomie pelvică și para-aortică cu histerectomie și anexectomie sau opțiunea 2: pacienta îndrumată spre radioterapie, pentru că din stadiul I, trece în stadiul III.

Prognosticul după această intervenție este foarte bun, dacă pacienta nu are invazie în mai mult de jumătate din grosimea miometrului, grad de diferențiere G1, G2, ganglioni negativi, nemaifiind nevoie de niciun tratament complementar. Tratamentele suplimentare radioterapeutice, chimioterapeutice se realizează când ganglionii sunt pozitivi sau invadează mai mult de jumătate din grosimea miometrului, ori în stadiul IA slab diferențiat.

 

Post-chirurgical, pacienta se recuperează rapid, în 48 de ore putând fi externată. Chirurgia se realizează în limite de securitate oncologică, evitând un “over-treatment”. Cancerul de endometru are un prognostic bun, dacă este descoperit devreme și tratat corespunzător. Ce nevoie ai avea să scoți ganglionii dacă ei sunt negativi?” iată o întrebare retorică a chirurgului ginecolog care realizează frecvent acest tip de intervenții în sfera cancerulului de endometru.