Call center 021.9983

Anevrismul de aortă abdominală

Anevrismul aortic abdominal este o zonă dilatată în partea inferioară a aortei (vasul major de sânge ce irigă corpul având un diametru între 2-3,5 cm). Aorta preia sângele de la inimă, trece prin centrul toracelui și coboară către abdomen în apropierea coloanei vertebrale, bifurcându-se la nivelul pelvisului în cele 2 artere iliace care irigă pelvisul, fesele și membrele inferioare. Deoarece preia toată forţa sângelui ejectat de către cord, aorta este mai frecvent afectată de anevrisme și de procesul de ateroscleroză. Astfel, o ruptură de anevrism aortic abdominal poate provoca sângerări, punând viaţa pacientului în pericol.

Diagnostic

  • semne clinice – simptome: dureri abdominale nespecifice, masă tumorală pulsatilă la palpare, semne digestive polimorfe;
  • semne paraclinice – metode de investigaţii specifice: ecografie abdominală, CT, angio-CT, aortografie.

Cauze

  • degenerative (ateroscleroza – depuneri pe peretele aortei)
  • hipertensiunea arterială
  • infecţii specifice (sifilis), nespecifice (Stafilococul, Salmonella), micotice
  • factori genetici
  • traumatisme (accidente de circulaţie)
  • inflamatorii

Tratamentul anevrismului de aortă abdominal

În funcţie de mărimea și rata de creștere a anevrismului aortic abdominal, tratamentul poate varia de la monitorizarea atentă cu tratament medicamentos, până la intervenţii chirurgicale de urgenţă. Odată identificat un anevrism aortic abdominal, medicii vor monitoriza îndeaproape pacientul, astfel încât intervenţia chirurgicală să poate fi planificată, dacă este necesar.

Există trei tipuri de tratament și anume:

  • Ambulatorial. Dacă anevrismul nu depășește diametrul de 5 cm, pacientul va urma un tratament medicamentos (tratament antihipertensiv și încă un tratament care reglează metabolismul lipidelor) și va fi monitorizat îndeaproape, prin vizită de control, urmată de o ecografie abdominală, efectuată la fiecare 6 luni.
  • Intervenţia de chirurgie vasculară clasică. Aceasta este realizată de chirurgul cardiovascular în sala de operaţie prin rezecţia anevrismului și interpunerea unei proteze sintetice.
  • Procedura endovasculară. Aceasta este efectuată de medicul cardiolog, cu supraspecializare în cardiologia intervenţională, în sala de angiografie, prin inserarea unei endoproteze pe cale endovasculară cu ajutorul unor catetere specifice. Există mai multe generaţii de endoproteze, unele cu o angulaţie limitată, iar altele cu o angulaţie superioară. Această procedură nu este indicată atunci când tractul aortic subrenal și al bifurcaţiei au o angulaţie foarte mare.

În prezent, cele mai multe anevrisme ale aortei nu mai necesită un tratament chirurgical, întrucât acestea se pot rezolva prin endoprotezare, adică prin introducerea unei proteze în interiorul arterei pentru a întări peretele dilatat. Această procedură nu necesită tăietura clasică, putându-se efectua chiar și percutant.

Endoprotezare