Activitatea Serviciului de Chirurgie Vasculara

Tratamentul Ischemiei Acute a membrelor inferioare sau superioare
     In primul rand pentru pacienti este bine de stiut ca ischemia acuta este o urgenta grava care poate fi urmata de pierderea extremitatii afectate sau chiar moarte, de aceea este bine a se adresa medicului cat mai repede posibil, tratamentul avand sanse bune de rezolvare a problemei daca pacientul se adreseaza in primele 6-8 ore de la debut. Astfel, in cazul aparitiei bruste a unei dureri puternice la una din extremitati, insotita de paloare, lipsa posibilitatii de miscare (impotenta functionala), amortire sau pierderea sensibilitatii cutanate, cel mai probabil este vorba de o ischemie acuta si pacientul trebuie sa se prezinte imediat la un medic (care va constata lipsa pulsatiilor la artera incriminata). Ischemia acuta se datoreaza blocarii fluxului de sange la nivelul unei artere (de la ”mana” sau ”picior”) tesuturile care sunt in jos de artera fiind astfel private de oxigen si sunt in pericol de a muri. Localizarea blocajului pe artera se indentifica prin examen clinic, echografie vasculara si arteriografie (poza arterelor) si se ia o decizie terapeutica. Inlaturarea blocajului sau restabilirea fluxului arterial se poate face medicamentos (mai rar) sau chirurgical, fie cu ajutorul unei sonde cu balonas (sonda Fogatry) sau prin by-pass (se ocoleste obstacolul cu ajutorul unui conduct).
Tratamentul Ischemiei Cronice a membrelor inferioare si superioare
     Ischemia cronica a membrelor este un blocaj al fluxului sanguin printr-o artera care apare treptat, in timp, nu este atat de dramatica ca ischemia acuta dar netratata la timp poate duce la pierderea extremitatii (amputatii). Pacientii cu ischemie cronica prezinta durere la folosirea membrului respectiv, care se va accentua in timp ajungand la durere si in repaus (in formele avansate durerea este de repaus si se accentueaza noaptea). Si in aceasta boala este necesar sa se indentifice localizarea blocajului si starea arterelor, obligatoriu fiind efectuarea arteriografiei. In principiu tratamentul este de curatare a arterei (trombendarterectomie) sau de ocolire a zonei afectate cu ajutorul unor conducte (by-pass venos sau cu proteza).
Boala Cerebrovasculara
     Arterele care hranesc creierul pot avea si ele problemele arterelor periferice ale membrelor, se pot obstrua sau se pot ingusta foarte mult. Astfel pot aparea accidentele vasculare cerebrale, de la tipul tranzitor la cel permanent. Tipul de interventii care se efectueaza in cadrul Cardiac Center se adreseaza cel mai frecvent arterelor carotide comuna sau interna si consta in curatarea arterei (trombendarterectomie) sau by-pass. Obstructia totala a arterei carotide interne nu se opereaza (spre deosebire de situatia similara de la membre).
Anevrismul de aorta

Prin anevrism de aorta se intelege dilatarea permanenta de cel putin 1,5 ori, a unui segment aortic, fata de dimensiunea sa normala. Pot aparea in orice teritoriu si sunt periculoase pentru ca se pot rupe, producand hemoragie. In cazul in care artera implicata este mare cum este cazul arterei aorta, viata pacientului este in pericol, de cele mai multe ori decesul survenind inainte de a putea beneficia de un tratament de urgenta. Cele mai frecvente anevrisme tratate sunt localizate la nivelul aortei, in zona toracica sau abdominala.
Examenul necesar pentru a stabili conduita terapeutica este Computer Tomografia cu substanta de contrast (angio-ct) sau RMN.

Clasificarea anevrismelor de aorta:

  • Anevrismele aortei ascendente
  • Anevrismele arcului aortic
  • Anevrismele aortei toracice
  • Anevrismele toracoabdominale
  • Anevrismele aortei abdominale
    • infrarenale
    • suprarenale

 

 Anevrismul aortic abdominal este o zonă dilatata în partea inferioară a aortei care este vasul major de sânge ce iriga corpul. Aorta are diametrul intre 2 – 3.5 cm si preia sangele de la inima, trece prin centrul toracelui și coboara catre abdomen in apropierea coloanei vertebrale, bifurcandu-se la nivelul pelvisului in cele 2 artere iliace care iriga pelvisul, fesele si membrele inferioare. Deoarece aorta preia toata forta sangelui ejectat de catre cord, este mai frecvent afectata de anevrisme, de procesul de ateroscleroza si deci, o ruptura de anevrism aortic abdominal poate provoca sangerari si pune in pericol viata.


Diagnostic:
-semne clinice – simptome (dureri abdominale nespecifice, masa tumorala pulsatila la palpare, semne digestive polimorfe)
-semne paraclinice -  (analize si investigatii) – Metode de investigatii specifice: eco abdomen, CT, angio CT, aortografie
Cauze:
- degenerative (ateroscleroza -depuneri de substanta pe peretele aortei)
- hipertensiunea arteriala
- infectii  specifice (sifilis), nespecifice (Stafilococul, Salmonella), micotice
- factori genetici
- traumatisme -  accidente de circulatie.
- inflamatorii

Tratamentul anevrismului de aorta
În funcție de mărimea și rata de crestere a anevrismului aortic abdominal, tratamentul poate varia de la o monitorizare atenta cu tratament medicamentos la interventii chirurgicale de urgenta. Odată identificat un anevrism aortic abdominal, medicii vor monitoriza îndeaproape  pacientul, astfel ca interventia chirurgicala poate fi planificata, dacă este necesar.
Exista 3 tipuri de tratament:
Ambulatorial, daca anevrismul nu depaseste diametrul de 5 cm , pacientul va urma un tratament medicamentos (tratament antihipertensiv si un tratament care regleaza metabolismul lipidelor) si va fi indeaproape monitorizat prin vizita de control urmata de o ecografie abdominala, efectuata la fiecare 6 luni.
-Interventie de chirurgie vasculara clasica, realizata de chirurgul cardiovascular in sala de operatie (rezectia anevrismului si interpunerea unei proteze sintetice)
-Procedura endovasculara, efectuata de medicul cardiolog cu supraspecializare in cardiologia interventionala in sala de angiografie (inserarea unei endoproteze pe cale endovasculara cu ajutorul unor catetele specifice).  Exista mai multe generatii de endoproteze, unele cu o angulatie limitata, iar celelalte cu o angulatie  superioara. Aceasta procedura nu este indicata cand tractul aortic subrenal si a bifurcatiei are o angulatie foarte mare.
In prezent cele mai multe anevrisme ale aortei nu mai necesita un tratament chirurgical, se pot rezolva prin endoprotezare, adica prin introducerea unei proteze in intreriorul arterei, pentru a intari peretele dilatat (nu necesita taietura clasica, se poate efectua chiar si percutant).

News

25 August 2014 - Încă o viață salvată de Dr. Cătălin Badiu (chirurg cardiovascular, Spitalul Monza): luna trecută, un tânăr...
28 Mai 2014 - La doar doua saptamani de la operatia pe creier, cantaretul Leo Iorga, solistul trupei Pact, vine in platoul emisiunii...

Tur virtual